Priza inversa

Cele mai intalnite prize in Eskrima (modalitati de a tine cutitul) sunt priza directa (cu lama cutitului intre degetul mare si degetul aratator) si priza inversa (cu lama iesind pe langa degetul mic). Priza inversa aparent favorizeaza intepaturi mai puternice dar mai scurte. Cu un antrenament adecvat insa, loviturile pot fi la fel de lungi ca si cele cu cutitul in priza directa. Din punct de vedere practic, intr-o situatie reala, daca am un cutit la dispozitie o sa aleg in general priza directa si mai putin priza inversa. Cu toate acestea, la antrenament o mare parte din timp se aloca exercitiilor cu cutitul in priza inversa. Aceasta se intampla pentru ca in zilele noastre antrenamentul cu cutitul reprezinta de fapt baza pentru tehnicile de palmstick (sau alte arme improvizate de exemplu tactical pen, pix simplu, telefon mobil, lanterna etc), iar toate aceste instrumente se folosesc in priza inversa.

In continuare o sa ma refer la tehnicile de cutit dar principiile pot fi extrapolate la toate armele improvizate de mai sus.

Prima si cea mai simpla tehnica este jab-ul. Din pozitie de garda, mana cu cutitul este aruncata in fata pe o traiectorie rectilinie (urmarind cea mai scurta distanta pana la tinta), simultan corpul se rasuceste spre interior. ┬áPe parcursul loviturii degetul mic si inelarul se relaxeaza in timp ce cutitul este tinut ferm cu degetul mare, aratatorul si mijlociul. In felul acesta lovitura va fi mai lunga si cutitul se orienteaza cu varful in fata nu in jos. Cand se exerseaza cu partener este obligatorie folosirea unui cutit de antrenament foarte moale (“cutitul flausat”) deoarece nu exista practic nici o modalitate de control a fortei de lovire si se vor intampla sigur accidente.

 

Leave a Reply