Artele martiale filipineze reprezinta o exceptie in peisajul sistemelor combative din sud-estul Asiei. Pozitia geografica a Filipinelor precum si faptul ca au fost cateva sute de ani colonie spaniola au avut repercusiuni inclusiv  asupra modului de practica si transmisie a metodelor de lupta locale.

Spre deosebire de artele martiale chinezesti sau japoneze, in cele filipineze nu exista pana de curand conceptul de linie de transmisie si nici nu existau scoli  in care un instructor sa predea in mod oficial.  De asemeni nu exista conceptul de arta martiala ca o cale in viata sau de cultivare a sanatatii. Metodele de lupta erau simple, directe si relativ usor de invatat. Un luptator bun, care supravietuise mai multor conflicte, transmitea uneori ceea ce stia cate unui discipol in care avea maxima incredere. Alteori, metodele erau pur si simplu inventate de cei care aveau nevoie de ele si prin mai multe cicluri de incercare-eroare erau rafinate.

Cum invatase cineva sa lupte avea o importanta minima (si in general nici nu era mentionat). Esential era daca tehnicile respective functionau in lupta.  Exista numeroase exemple de maestri care nu au avut in instructor oficial (Jose D. Caballero – fondatorul Eskrima de Campo, Bejamin Luna Lema – fondatorul Lightning Scientific Arnis System, Antonio Ilustrisimo – fondatorul Ilustrisimo Kalis) si altii.

Pentru a vedea acelasi subiect din alta perspectiva o sa fac o paralela cu fotbalul. Cineva care este talentat, daca urmareste multe meciuri, joaca toata ziua si analizeaza critic ceea ce face va ajunge un jucator foarte bun chiar in lipsa unui antrenor. In paranteza fiind spus  este o diferenta intre a fi un jucator bun si un jucator de succes (succesul tinand de mai multi factori). Exista multe cazuri de fotbalisti exceptionali care din cauza contextului nu au ajuns la echipe mari. Asta nu le stirbeste insa valoarea individuala. Acelasi lucru este valabil si in Eskrima.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial artele martiale de origine asiatica au cunoscut o explozie de popularitate globala. Urmand exemplul sistemelor japoneze sau chinezesti, si cele filipineze au simtit nevoia unei legitimari printr-o istorie indelungata. In acest scop au fost inventate genealogii si au fost cautate corelatii cu vechi metode indigene de lupta (mergand pana la Lapu-Lapu  despre care se presupune ca l-ar fi ucis in lupta pe Magellan in 1521).

 

Leave a Reply